România, depăşită de toate statele europene în privinţa calităţii vieţii

Potrivit studiului, România coboară o poziţie faţă de anul trecut şi se regăseşte, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria şi Mauritius, potrivit Mediafax.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe şi punctele forte ale ţării noastre în comparaţie cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obţinut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă şi de salubritate (locul 83), sănătatea şi bunăstarea (locul 74) şi accesul la educaţie de bază (locul 73). Printre coordonatele la care ţara noastră a obţinut cel mai bun punctaj se află siguranţa personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana şi îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).

În 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca şi Elveţia, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud şi Republica Centrafricană.

Totodată, statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii. Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croaţia (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) şi România (45).

137 din cele 149 de ţări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătăţire privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deşi nu există a evoluţie unitară a celor 12 coordonate evaluate, notează studiul.

Conform sursei precizate, indicele global cumulat raportat la populaţie a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47 în 2019.

De asemenea, din 2014 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătăţit la nivel global sunt accesul la informaţii şi comunicaţii, accesul la educaţie avansată, apă şi salubritate, adăpost, nutriţie şi servicii medicale de bază, calitatea mediului, libertate şi alegeri personale şi sănătate şi bunăstare.

Nivelul global al drepturilor personale a scăzut de-a lungul celor şase ani analizaţi cu 4,17 puncte, în urma evoluţiei sale negative în 77 de ţări din cele 149 din clasament. Printre cele mai stabile coordonate se află incluziunea socială, accesul la cunoştinţe de bază şi siguranţa personală, iar printre ţările care au înregistrat cel mai mare declin privind indicele de progres social se numără Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Sudanul de Sud şi Brazilia.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi pentru elementele care ţin de oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

„În ciuda unei creşteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creşterii puterii de cumpărare şi a scăderii şomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o uşoară scădere a indicelui privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educaţie de bază, apa şi salubritatea, devine evident şi din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiţii care generează dezvoltare economică şi implicit creşterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova, conform studiului precizat.